Copil bătut de tatăl său pentru că plângea

În ziua de 27 septembrie 2011, ziarul Cancan a publicat un articol despre un bărbat (G.R.) din Tulcea, care a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru că în primăvara anului 2011 şi-a bătut bebeluşul, considerând că acesta este prea gălăgios. Bărbatul a fost obligat să achite şi suma de 5.000 de lei ca daune morale.

G.R. consumase băuturi alcoolice şi nu a mai suportat gălăgia pe care o făcea fiul său în vârstă de un an şi şapte luni când plângea. El i-a dat o palmă peste faţă, iar copilul a avut nevoie de patru zile de îngrijiri medicale.

Un astfel de caz poate fi lesne încadrat în categoria violenței în familie. Violența în familie se definește ca orice acțiune fizică sau verbală săvârșită cu intenție de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material, în sensul legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (art. 2).

În cazul pe care îl analizăm, membrii de familie implicați în acțiunea de violență în familie sunt tatăl, adică agresorul și fiul minor, adică victima. Violența constă într-o acțiune fizică brutală aplicată copilului minor.

Un raport al Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF) a indicat că în România, în perioada 2004–2009 s-au înregistrat 59.795 de cazuri de violență în familie, iar cele mai multe victime au vârsta cuprinsă între 0-14 ani (17,65%).

Se poate afirma că, în cazul violenței în familie, agresorii provoacă suferințe unor persoane apropiate, lipsite de apărare. Singura vină a copilului în vârstă de un an și șapte luni a fost aceea că plângea, lucru absolut firesc uneori la copiii cu această vârstă. Consecințele violenței fizice aplicate copilului se răsfrâng pe de o parte asupra copilului, iar pe de altă parte asupra întregii familii. În ceea ce îl privește pe copil, acesta a fost supus unei suferințe fizice care a necesitat patru zile de îngrijiri medicale. Psihic, astfel de violențe repetate pot duce la o reacție de introvertire a copilului în timp și încercarea lui de a găsi liniștea și salvarea în alte activități nocive (fumat, alcool, droguri etc).

Familia copilului este de asemenea afectată căci orice mamă încearcă să-și protejeze copilul, iar de aici pot apărea conflicte între soți, conflicte care pot degenera tot în violență sau în destrămarea familiei. Este cunoscut faptul că adesea consumul de alcool constituie un facilitator al dezinhibiției în comportament și este generator de conflictualitate.

Pentru fapta sa, G.R. a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare și la plata unei sume în cuantum de 5000 ca daune morale.

 

 

Desigur, agresorul în acest caz a platit pentru fapta sa (din punct de vedere legal), însă întrebările care au rămas sunt: a învățat ceva din pedeapsa ce i-a fost aplicată?, s-a reîntors în sânul familiei pe care a agresat-o fizic?, ar fi fost utilă depărtarea lui de copil?

Întotdeauna interesul copilului primează, iar în această situație ne întrebăm dacă interdicția de a reveni în locuința familiei nu ar fi fost mai potrivită, dacă ar fi fost aplicată pentru o perioadă determinată.

 

 

***Scrieți-ne părerea voastră***

 

SURSA