Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice
- LEGEA Nr.217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familie
- ORDONANTA nr. 95 din 24 decembrie 2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
Violenta domestica este o problema sociala cu care Romania se confrunta demult, modele de interventii, cazuistica si campaniile publice pentru introducerea unei legislatii corespunzatoare incepand dupa 1989.
Statisticile recente arata ca 50% dintre romani considera violenta fizica domestica ca un fapt de viata normal. Nu intamplator zicala ”bataia este rupta din rai” este populara, semnificand un tip de ”intelepciune” straveche. Din pacate, aceasta mentalitate a dus la inmultirea numarului de infractiuni intrafamiliale, cu aproape 30% fata de 2009, iar numarul loviturilor cauzatoare de moarte s-a dublat. Avand in vedere ca femeile abuzare rareori au un sprijin sau detin suficient informatii pentru a stii unde pot cere un ajutor specializat, se apreciaza ca numarul femeilor, dar si al copiilor este mult mai mare decat cel aratat de statistici. 40% dintre subiectii chestionati considera ca sotia si copiii trebuie sa asculte, in orice situatie, de barbat (articol).
Din nefericire, schimbarea unor mentalitati talibane in secolul XXI este greu de realizat, datorita persuasibilitatii profunde in mintea si constiinta multor romani – femei si barbati –a rolurilor ”clasice” in societate, alocate pe genuri. In conditiile modernitatii, cand femeile au din ce in ce mai multe responsabilitati si, in multe cazuri, sunt singurele sustinatoare ale familiei, barbatul se simte supus unei presiuni care ii destabilizeaza rolul de ”stapan” in mediul familial si social. De aici pana la agresiune, violenta si crima nu sunt decat cativa pasi mici.
La randul lor, femeile sint educate de catre mamele lor in spiritul aceleasi mentalitati, subsumate rolului submisiv, secundar, aservit barbatului, pe care multe dintre romance il asimileaza pana la identificarea totala. Nu intamplator, desi vatamarea corporala asupra membrilor familiei este pedepsita de Codul Penal cu 1 pana la 5 ani de inchisoare, majoritatea victimelor violentei domestice renunta la acuzatii din cauza temerilor unor agresiuni viitoare mult mai grave, fricii de ”gura lumi”, implicit de judecata prin prisma rolurilor asumate traditional sau din lipsa posibilitatilor financiare necesare sustinerii unei schimbari drastice.
În Legea 217 se defineşte violenţa în familie astfel:
[separator_dots]
- ART. 2
- În sensul prezentei legi, violenta în familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savârsita cu intentie de catre un membru de familie împotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.
- Constituie, de asemenea, violenta în familie împiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.
- ART. 3
- In sensul prezentei legi, prin membru de familie se întelege:
- sotul;
- ruda apropiata, astfel cum este definita la art. 149 din Codul penal.
- ART. 4
- De efectele prezentei legi beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale.
- Violenţa domestică este doar o formă de violenţă în familie, şi anume ciolenţa asupra partenerului adult din relaţia de convieţuire. În cele mai multe cazuri victimele sunt femei.
Credeţi că este bine ca legea să se ocupe de protecţia tuturor victimelor posibile din familie la un loc sau că este mai bine să existe o lege pentru protecţia femeilor victime ale violenţei în familie?
