Cu ce ne ajută legea 4. Dacă sunați la poliție

Văzînd că cele mai multe victime apelează la Poliţie pentru un ajutor în situaţii de violenţă în familie m-am întrebat de ce, ce aşteaptă, ce doresc victimele de la Poliţie? Probabil că doresc ca Poliţia să îl oprească pe agresor din cruzimile sale, doresc să fie protejate. Conform legii Poliţia poate să facă următoarele:

1. Dacă Poliţia intervine în urma unui apel la 112, lucrătorii să constate fapta de violenţă pe care o înregistrează oficial printr-un un proces-verbal
2. La intervenţia în urma apelului la 112, să informeze victima cu privire la nevoia de a merge mai întîi la spital sau la un centrul de permanenţă din sistemul medicilor de familie pentru îngrijiri şi apoi la un laborator medico-legal (lista aici) pentru constatarea leziunilor. Dacă situația este gravă, solicită și un echipaj de ambulanță.
3. De asemenea să o informeze în legătură cu ce poate să facă în ceea ce îl priveşte pe agresor, adică:

  • a. Victima poate să ceară emiterea unui ordin de protecţie de la judecătorie. Este bine de ştiut că la Poliţie nu găsiţi formulare pentru cererea unui ordin de protecţie. Puteţi găsi formularul şi instrucţiunile de completare aici. Dar lucrătorul de poliţie trebuie să poată să vă spună unde găsiţi un asemenea formular. Trebuie să vă îndrume către instanţă.
  • b. Dacă certificatul medico-legal are un număr de mai puţin de 60 de zile de spitalizare sau îngrijiri medicale, atunci fapta agresorului se încadrează la loviri, alte violenţe sau vătămare corporală (Art. 180 şi 181 Cod Penal)  victima trebuie să depună „plîngere prealabilă” dacă vrea ca agresorul să suporte consecinţele prevăzute de lege.
  • c. Dacă certificatul medico-legal are un număr de mai mult de 60 de zile de spitalizare sau îngrijiri medicale, atunci fapta agresorului se încadrează la vătămare corporală gravă iar acţiunea penală împotriva agresorului se va porni din oficiu.

Dar procedurile de cercetare şi urmărire penală durează foarte mult, indiferent dacă faceţi dumneavoastră plîngere prealabilă sau se pornesc din oficiu. Aceasta înseamnă că agresorul va fi liber în tot acest timp şi va sta în locuinţa comună. Lucrătorul de poliţie trebuie să înţeleagă cît de periculos este pentru dumneavoastră şi, dacă e cazul, pentru copiii dumneavoastră, să vă întoarceţi în locuinţa comună şi să mai convieţuiţi cu agresorul. Atunci lucrătorul de poliţie trebuie să vă informeze şi că:

  • d. Victima poate să se adreseze unui centru de primire în regim de urgenţă (adăpost), adică unul dintre centrele pe care le-am menţionat în articolul anterior, pentru a se adăposti pînă cînd se emite ordinul de protecţie şi pînă cînd agresorul primeşte o condamnare.

Conform legii ce poate de asemenea să facă Poliţia:
4. Dacă primeşte o victimă care vine la secţia de poliţie, să primească o plîngere sau o plîngere prealabilă din partea victimei. În această situaţie lucrătorul de poliţie trebuie să ştie să vă explice cu calm şi clar cum se completează plîngerea sau plîngerea prealabilă fără comentarii inutile şi fără să vă sugereze să aşteptaţi pînă a doua zi, să vă mai gîndiţi.
5. Dacă primeşte o victimă care vine la secţia de poliţie, să o informeze cu privire la centrele unde funcţionează servicii de consiliere, informare şi asistenţă pentru victime.

Este important să reţineţi că Poliţia trebuie să vă furnizeze informaţii. Dacă nu vi le furnizează sau au o atitudine necuviincioasă, nu vă descurajaţi, nu vă pierdeţi puterea de a acţiona. Următorul loc unde puteţi merge este un serviciu de consiliere. Sunt 82 de furnizori de servicii pentru victimele violenţei în familie la noi în ţară, unele dintre unităţi – centrele de primire în regim de urgenţă şi centrele de recuperare de la Art. 15 din lege – sunt practic adăposturi şi adresele şi telefoanele lor sunt confidenţiale, dar puteţi găsi serviciile de consiliere, de informare, de îndrumare pe lista de aici. Ele erau funcţionale în august 2013. Dacă aveţi nevoie de unul dintre centrele de pe listă şi descoperiţi că nu funcţionează, vă rugăm să ne anunţaţi la adresa contact@transcena.ro sau la nr. de tel.: 0725231984.
Există pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei Române un material despre ce poate face Poliţia la acest link : http://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm
Secţia de poliţie este cea mai aprope de casă, mai aproape decît spitalul, sau serviciile de asistenţă socială. Este de înţeles de ce o victimă în pericol apelează la poliţie! Pentru orice eventualitate aveţi lista secţiilor de poliţie din România aici.

Recomandări

  • Solicitaţi la Poliţie numărul de înregistrare al plîngerii.
  • Faceţi şi păstraţi o copie după plîngere.
  • Păstaţi o copie după procesul-verbal de constatare în urma intervenţiei echipajului de la 112.
  • Nu daţi nimănui originalele documentelor. Faceţi copii şi păstraţi în loc sigur originalele. O copie xerox costă 10 bani, în cel mai rău caz, dar poate găsiţi pe cineva, un prieten, un vecin, o cunoştinţă, să vă facă o copie fără să vă ia banii.
  • Nu uitaţi să întrebaţi la Poliţie cum veţi afla ce se întîmplă cu plîngerea depusă de dumneavoastră, dacă primiţi informaţii de la ei, atunci să vă spună în cîte zile, şi unde puteţi suna ca să aflaţi ce se întîmplă cu plîngerea dumneavoastră.
  • Notaţi tot ce v-au spus. Sau rugaţi pe cineva să noteze. Este foarte util avocatului dumneavoastră pentru orice fel de acţiune vă veţi decide să faceţi.
  • Să vă organizaţi datele foarte bine şi să ţineţi evidenţa a ceea ce faceţi şi ce vi se întîmplă.

În concluzie dacă apelaţi la Poliţie atunci cînd sunteţi în pericol, nu uitaţi că veţi avea nevoie şi de un serviciu medical şi poate şi de un serviciu de consiliere. Vom vorbi despre ce prevede legea despre servicii medicale în articolul următor.