Cum se completează CORECT cererea de emitere a unui ordin de protecție

Textul ordinului de protecţie se găseşte în Legea 217 din 2003 Republicată sau în Legea 25 din 2012. Oricine are acces la internet poate să dea căutare, de exemplu pe Google, şi găseşte textul legii.  Ordinul de protecţie este prezentat în Capitolul IV  (Legea 217/2013 republicată).
Găsiți Cererea de emitere a unui ordin de protecție aici.
În „Studiul național cu privire la implementarea ordinului de protecție …”  se spune că numărul de cereri anulate a crescut din ianuarie pînă în septembire 2013 cu aproape 80%. Explicația este completarea incorectă a cererii în condițiile în care a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă care prevede la art. 200 modalitatea de verificare a Cererii. Dacă cererea este incorect completată se cer clarificări din partea reclamantei/ului. Acest interval de timp pentru verificare poate dura peste 14 de zile. Zile care se adaugă la durata de judecare a cererii dumneavoastră.

După o documentare temeinică acum putem să vă spunem care sunt lucrurile la care trebuie să fiți atente și pe care să nu le uitați atunci cînd completați Cererea.

• Cererea pentru obţinerea unui ordin de protecţie poate fi depusă de victimă direct la judecătorie la registratură, cererea nu are nevoie de timbru judiciar, cererea poate fi descărcată de pe internet dar se găsește și la judecătorie.
• Victima trebuie să depună formularul completat în 2 exemplare, la fel și toate documentele prin care își probează solicitările (certificat medico-legal, plîngere prealabilă împotriva agresorului cu soluția plîngerii, etc)
• Cererea se depune la Registratura instanţei sau prin intermediul serviciilor poştale, ori prin fax sau e-mail, la judecătoria pe raza căreia victima are domiciliul sau reședința
• Victima poate solicita avocat din oficiu dacă nu are posibilităţi financiare să îşi asigure avocat. Avocatul este desemnat de Barou.

Observăm că pînă aici cheltuiala din partea victimei este doar pentru transport, pentru copiile după documente și, eventual, pentru trimiterea pein poștă sau fax a Cererii.

• În cazul în care victima doreşte ca adresa şi numărul său de telefon să rămînă secrete, victima violenţei în familie nu le va scrie în formularul anexă la Legea nr. 217/2003 republicată, ci printr-o cerere separată, pe care o va depune la dosar.
• Pentru soluţionarea cît mai urgent ă  a acțiunii sale, victima agresiunii va trebui să indice în cererea de chemare în judecată numele complet al pîrîtului agresor, legătura existentă între victimă şi agresor, precum şi CNP-ul şi adresa exactă a agresorului, cu indicarea, atunci cînd este cunoscut, şi a numărului de telefon al acestuia.
• Pentru pregătirea dosarului este neaparată nevoie să existe dovezi ale violenţei care pot fi: certificat medicol-legal, plîngere pealabilă împotriva agresorului, etc. Certificatul medico-legal costă 38 de lei la IML (informaţie de pe site-ul www.legmed.ro ). Această sumă poate fi decontată dacă victima se duce la un centru pentru victimele violenţei în familie (unde poate fi îndrumată şi de la DGASPC sau SPAS) şi este de acord să se înregistreze ca un caz asistat de centrul respectiv. Dacă centrul are alocate fonduri pentru decontarea certificatelor medico-legale şi victima este înregistrată la ei, poate obţine banii de certificat. Pentru soluţionarea cît mai urgentă a acţiunii, victima violenţei în familie trebuie să se asigure că a ataşat cererii de chemare în judecată toate înscrisurile doveditoare de care dispune (certificate medico-legale, plîngeri penale făcute anterior împotriva agresorului şi soluţia dată acestora). În Cerere victima va indica concret violenţele la care a fost supusă, va indica data şi locul comiterii acestora, precum şi  măsurile care solicită să fie luate împotriva agresorului, precizînd distanţa minimă determinată pe care agresorul să fie obligat să o respecte: distanța față de  reşedinţa, de locul de muncă sau de unitatea de învăţămînt ale victimei, iar atunci cînd este cazul şi ale copiilor sau rudelor victimei, al căror nume va fi indicat în mod expres
• Dacă victima solicită luarea unor măsuri de protecţie şi cu privire la copiii sau rudele sale, victima violenţei în familie va ataşa cererii de chemare în judecată, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, certificatele de naştere ale copiilor, respectiv acte de stare civilă doveditoare a legăturii de rudenie cu persoanele menţionate
• În cazul în care victima solicită evacuarea temporară a agresorului din locuinţă, reintegrarea în locuinţa familiei sau limitarea dreptului de folosinţă al agresorului doar asupra unei părţi din locuinţa comună, va ataşa cererii de chemare în judecată, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actul de proprietate al locuinţei în discuţie.

Observăm că se mai adaugă cheltuielile pentru copiile certificate.  Banii de certificatul medico-legal se pot recupera, totuși,  trebuie avansați chiar și în cazul victimelor fără mijloace financiare.

• Atunci cînd victima solicită probe cu martori va indica în cererea de chemare în judecată numele şi adresa martorilor solicitaţi, care pot fi şi rude ale sale dar nu descendenţi.
• În cazul în care solicită judecata cauzei fără citarea părţilor, victima agresiunii va indica în cererea de chemare în judecată urgenţa deosebită care reclamă această măsură şi va ataşa acţiunii toate înscrisurile doveditoare (documentele enumerate mai sus) de care dispune.
• Ce efecte are ordinul de protecţie asupra siguranţei victimei? Prin lege ordinul poate prevedea:
• a. să evacueze temporar agresorul din locuinţa familiei chiar dacă agresorul este proprietarul locuintei.;
• b. să te întorci în locuinţa comună dacă ai plecat din cauza violenţelor, singură sau cu copiii
• c. să separe spațiul din locuința comună pe care agresorul are dreptul să-l folosească (de exemplu o cameră) astfel încît acesta să nu vină în contact cu tine şi cu copiii
• d. să oblige pe agresor să păstreze o distanţă minimă faţă de tine şi copii (de exemplu 50, 100, 200 de metri)  şi faţă de casă, de serviciu şi de şcoala copiilor
• e. să interzică agresorului să se deplaseze în anumite localităţi sau zone pe care tu le frecventezi sau le vizitezi periodic
• f. să interzică agresorului orice contact cu tine, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod
• g. să oblige agresorul să predea poliţiei armele deţinute
• h. să încredinţeze copiii minori sau să stabilească reşedinţa acestora.

Instanţa mai poate dispune:

• i. ca agresorul să plătească contravaloarea chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde stai cu copiii în cazul în care nu e posibil să rămîneţi în locuinţa familială
• j. ca agresorul să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie
• În cerere se solicită acele măsuri de care victima consideră că are nevoie iar judecătorul dispune pe baza probelor acele măsuri pe care le consideră necesare.

Ordinul de protecţie este folositor mai ales acelora dintre victime care nu au unde să stea singure sau cu copiii într-un loc unde să fie protejate şi agresorul să nu le poată face rău.
Adesea agresorul continuă presiunile cu ameninţări şi şantaj – mai ales dacă sunt şi copii la mijloc – şi va fi foarte greu pentru victimă să reziste. Este bine dacă în acest caz persoana apelează la consiliere psihologică. Chiar şi după ce s-a emis ordinul, agresorul va încerca să rămînă în casă şi să îşi păstreze avantajele. În acest caz imediat se poate da telefon la 112 pentru a semnala încălcarea ordinului de protecţie.
Un ordin de protecţie durează maximum 6 luni şi se poate cere un al doilea ordin de protecţie cu aceeaşi durată. Cererea pentru al doilea ordin de protecție se poate face numai după ce primul ordin de protecție a expirat.